De la Emil primesc o leapsa super-tare. Cica sa vorbesc despre strada mea. Despre povestea strazii mele.
Baba Novac - General la 80 de ani
Despre acest erou legendar
avem putine insemnari, cu precadere cele privitoare la inceputul
activitatii sale. Potrivit documentelor
cronicarului Szamoskozy (Ioachim Craciun,
Cronicarul Samoszkozy si insemnarile lui privitoare la romani (1566-1608), Cluj, 1928), Baba Novac s-a nascut in
satul Poreci, situat pe o insula a Dunarii, in imediata apropierea a
cetatii Semedria din Serbia,
in jurul anului 1520. Viata si faptele lui Baba Novac se pot imparti in
trei mari perioade distincte : copilaria in satul de pe malurile
Dunarii,
haiducia din Balcani si perioada traita in
oastea Tarii Romanesti.
In satul Poreci cunoaste de mic copil, umilintele, cruzimea si
nedreptatea unor stapanitori straini. Se pare ca a invatat putina carte
in
chiliile manastirilor din apropiere, odata ce stia
sa citeasca si sa scrie in slavona. Tanarul Novac devine astfel si un
luptator spiritual, un adevarat
aparator al dreptei credinte ortodoxe
in fata turcilor care-i fortau sau mituiau pe locuitorii din Balcani sa
treaca la Islam. Aceasta rezulta si din faptul ca l-a avut alaturi
de-alungul intregii sale vieti, pe preotul Sasca, cu care de altfel a
impartit tragicul sau destin.
Arta manuirii armelor a invatat-o de mic copil, in anturajul unui
razboinic sarb,
capetenie a unui grup de razvratiti locali. Pe langa abilitatea sa in
lupta, izvoarele vremii noteaza ca Baba Novac era un munte de om, de o
statura impozanta, care se folosea de forta sa fizica neobisnuita pentru
a baga spaima in dusmani pe campul de lupta. Forta sa herculeana,
alaturi de vitalitatea sa neobisnuita explica faptul ca la varsta de 80
de ani inca se afla in saua calului si participa in lupta inarmat cu
sabie si secure. Mintea sa era intodeauna limpede, in ciuda anilor
inaintati,
Baba Novac fiind capitan al unui grup ce insuma 5 000-8 000 haiduci. In armata voievodului Mihai, avea rangul de general alaturi de
fratii Preda si Stroe Buzescu,
banul Mihalcea,
banul Manta si
banul Udrea.
Din cauza saraciei si a darilor pe care nu le putea plati, precum
datorita faptului ca a muncit din greu timp de 3 ani la ridicarea
cetatii Semendria fara a fi platit, Novac se gandeste la pribegie…
Baladele populare ne spun ca unul dintre motivele care l-au determintat
in tinerete pe Baba Novac sa devina haiduc, este faptul ca era
recunoscut drept un barbat dintr-o bucata care nu “scotea caciula in
fata nimanui”. Autoritatile turcesti au trimis un grup de 10 ieniceri
care l-au prins si l-au batut crunt pana cand Novac, intr-un acces de
disperare, s-a ridicat si s-a repezit asupra
tortionarilor
sai pe care i-a invins fara drept de apel. Pe capetenia grupului a
ucis-o izbind-o repetat de pamant pana cand i-a sfaramat oasele. Dupa o
asemenea fapta tanarul Novac se refugiaza pe
Valea Timocului
unde organizeaza o banda de haiduci alcatuita din romanii timoceni,
sarbi si bulgari. Aflat la conducerea acestei cete de luptatori dornici
de razbunare, Baba Novac zdrobeste pe turci la
Cladova,
cetatea timoceana Florentin si la
Vidin.
O mare parte a activitatii sale o desfasoara in vilayet-ul Bosnia, pe muntele verde al Romaniei (
U zelenoj gori Romaniji).
B. P. Hasdeu arata ca “
Pe
blestematul munte Romania, Baba Novac a petrecut vreo 40 sau 50 de ani,
catre care adaugandu-se alti vreo 20 sau 30 din viata sa de la Poreci,
rezulta ca Baba Novac era octogenar, cand victoriile lui Mihai Viteazul,
au desteptat speranta in sufletul sau, chemandu-l din codrii Bosniei
spre un alt camp de lupta, intr-o alta Romanie”
Dupa cativa ani de lupte in
Bosnia, rastimp in care
face multe zile negre turcilor, Baba Novac este prins de acestia.
Impresionati de curajul si de forta sa, turcii ajung sa-i propuna sa-l
faca
aga la Istanbul, lasandu-i si privilegiul de a-si pastra
credinta ortodoxa.
Sarb adevarat pana in maduva oaselor, Novac refuza si alege
inchisoarea, ocazie cu care invata sa vorbeasca turceste si greceste.
Evadeaza dupa doi ani de captivitate si revine in partile Bosniei unde
se reapuca de haiducie.
“Pe unde Novac mergea/Asa turcii jos pica/Cum pica vara iarba/Cand o atingi cu coasa”
In aceeasi perioada in
Balcani isi desfasura activitatea un alt capitan de haiduci. Originar din Dalmatia, raguzan dupa neam,
haiducul Deli Marcu
conducea la randu-i un grup de 1 500 de luptatori. Intre cei doi eroi
se va lega o stransa prietenie si vor lupta impreuna pe multe campuri de
batalie sub comanda lui Mihai Viteazul. Vestea ca
domnitorul Valahiei,
Mihai, fiul lui Patrascu Voda, a intors armele contra Semilunii, a
ajuns imediat la urechile celor doi razboinici. Prima intalnire dintre
acesti eroi are loc undeva in zona Varsetului unde, la ora pranzului,
Mihai Viteazul insotit de
capitanii Ghetea, Racea, Vasile Marza, Simion si Patru din Copaceni, este intampinat cu bucurie de capeteniile sarbesti
banul Sava,
capitanul Dochian,
cneazul Dusan si
haiducul Baba Novac.
Mihai cunoscuse darzenia rasculatilor sarbi. Dupa echipamentul de
lupta, calitatea armelor si experienta de lupta, domnul roman isi daduse
seama ca sarbii sunt soldati excelenti. “
Ne sunt frati si pot apara tara din coasta, pot scufunda corabiile turcesti care vin pe Dunare, pot hartui drumurile Balcanilor”, explica Mihai Viteazul capitanului Vasile Marza.
La sfarsitul adunarii voievodul Mihai a primit
juramantul de credinta din partea tuturor conducatorilor rascoalei antiotomane a sarbilor. Sub panza cortului,
razboinicii sarbi
si-au scos sabiile la picioarele voievodului. Adanc miscat, Mihai isi
scoate sabia asezand-o deasupra paloselor sarbesti. Juramantul este
intarit de
episcopul Teoharie al Varsetului. Baba Novac
a fost puternic impresionat de personalitatea lui Mihai Viteazul.
Batranul sarb l-a iubit si pretuit toata viata pe ilustrul conducator
roman. La un moment dat, garda personala a Viteazului era alcatuita din
haiducii sarbi ai lui Novac. Conform izvoarelor, sigurul regret al lui
Baba Novac era legat de varsta sa, haiducul octogenar marturisind de
nenumarate ori ca si-ar fi dorit sa-l fi intalnit pe Viteaz cand era mai
tanar…Dintre toti capitanii straini care servisera in armata lui Mihai
Viteazul, figura lui Baba Novac se detaseaza net. Daca
scotianul John Smith,
albanezul aga Lecca,
polonezul Valentin Walawski si
secuii Moise Szekely si Albert Kiraly nu erau in fond decat niste
mercenari,
lefegii
interesati doar de banii domnitorului, Baba Novac este singurul capitan
ne-roman care a ramas alaturi de Viteaz fara bani, animat doar de
pretuirea fata de domnitor si de lupta impotriva dusmanilor acestuia.
In toate marile batalii ale Viteazului, bratul lui Baba Novac era in
toiul luptei. Niciodata nu s-a lasat impresionat de superioritatea
numerica a dusmanului. Ataca
cetatea Plevnei alaturi de
doar 1200 haiduci. Cu acesta ocazie reuseste sa ia multi prizonieri,
printre care sotia si cei doi copii al bogatului
pasa Mohamed Mihailoglu.
“Tinuta cu omenie si nesiluita de haiduci"- cum spune cronicarul
Balthasar Walther – turcoaica si copii sai sunt rascumparati de otomani
contra sumei de 500 000 galbeni. In primavara anului 1595, in fruntea a
doar 600-700 haiduci, Baba Novac trece Dunarea si marsaluieste pana in
Muntii Sarplanina, unde asteapta oastea condusa de
Hasan Pasa
care traversa muntii pentru a face jonctiunea cu armata sultanului
langa Sofia. Intr-o amabuscada, Baba Novac ataca si distruge intreaga
armata turcesca luandu-i acesteia toti caii, camilele, tunurile si o
mare suma de bani. Majoritatea turcilor sunt ucisi in munti.
Episodul victoriei de la
Selimbar se lega de Baba Novac. Haiducul sarb nu mai suporta tratativele
episcopului Malaspina, sol al lui
Andrei Bathory
si ataca prin surprindere. In cele trei momente hotaratoare de la
Selimbar, mana dreapta a domnitorului a fost Baba Novac. Aflat in linia
intai, s-a batut si a invins toti capitanii de oaste ai armatei
ungurilor.
Stefan Lazar, Peter Huszar, Stefan Csaki, Moise Szekely si Gaspar Kornis
sunt umiliti de batranul de peste 80 de ani. Armurile invinsilor sunt
depuse personal de Novac la picioarele lui Mihai Viteazul. In anul 1600,
timis de Mihai in Banat, Baba iese victorios intr-o serie de lupte.
Ajuns in Moldova, in urmarirea lui
Ieremia Movila, ocupa aceasta provincie romaneasca si cucereste Iasul. Lupta neobosit pana in Hotin si Camenita. Alaturi de Mihai, la
Calugareni,
repurteaza o victorie istorica. La Naieni, langa Ploiesti se lupta cu
polonezii. Luptele de la Sarata si Bucov il au din nou in prim plan.
Nedreapta moarte a unui erou
In timp ce Mihai Viteazul se afla la
Viena, in ianuarie 1601, nobilii unguri din Transilvania pregatesc o rascoala. Astfel, conducatorul nemesilor maghiari,
capitanul Stefan Csaki,
dusman personal al lui Baba Novac, trimite un corp de oaste sa atace
prin surpindere tabara lui haiducului la Lipov , in Banat. In acesta
miscare, Csaki urmareste sa se razbune personal pe batranul sarb pentru
infrangerea de la
Selimbar in timp ce nobilimea
ungureasca urmareste sa-l lipseasca pe Mihai de cel mai capabil general
al sau. In urma unui simulacru de proces, Baba Novac si
preotul Sasca sunt invinuiti de colaborare cu turcii (!) si condamnati la moarte.
Sadismul nobililor unguri iese inca o data la ivela pe data de 5 februarie 1601, cand
Baba Novac si prietenul sau de o viata, preotul Sasca, sunt adusi in piata din mijlocul cetatii Clujului, actuala
Piata Unirii din Cluj Napoca.
Calaii primesc ordinul de a face supliciul batranului haiduc cat mai
indelungat si dureros, pentru ca nemesii sa se poata delecta mai mult
timp cu chinurile luptatorului pe care l-au urat cu o dementa
neomeneasca.
La ora 10 dimineata, Baba Novac este adus in lanturi pe
platfoma de executie.
Calaii au inceput cumplita executie prin jupuirea de piele a celor doi
eroi. Baba Novac este legat, apoi, de doua grinzi si spanzurat deasupra
unui rug, calaii aruncand din cand in cu apa peste el pentru a-i prelugi
chinurile. La fel ca
Horea, eroul motilor din
Apuseni
care avea sa sfarseasca torturat de nemesi, Baba Novac nu scoate nici
un tipat sau vaiet de durere. Impresionat de cruzimea torturii cat si de
bravura cu care infrunta chinurile cumplite batranul trecut de 80 de
ani,
cronicarul italian Ciro Spontoni consemneaza ca
supliciul si moartea lui Baba Novac au durat o ora si jumatate….
Sadismul nobililor maghiari nu se opreste aici. Csaki ordona
tragerea in teapa
a trupurilor lipsite de viata ale celor doi dupa care, aceiasi nobili
se pun pe un ospat urmat de o betie. A doua zi compun o poezie
intitulata “Cand a rabdat Baba de frig in gerul iernii”, in care
comenteaza batjocoritor modul in care corbii au mancat din cadavrul lui
Novac…
Cronica adminstrativa a orasului Cluj, consemneaza la randu-i ca: “
Am
dat tiganilor pentru ca au schingiuit, au torturat, au fript si au tras
in teapa pe Baba Novac si pe preot, celor doi calai, 3 florini. Am
platit lui Luca Aksi pentru ca a cioplit teapa pentru Baba Novac, 20 de
florini” .
Dupa victoria de la
Guraslau, Mihai Viteazul este din nou stapan pe
Transilvania si Tara Romaneasca.
Primul intregitor de tara poposeste la Cluj la inceputul lunii august
1601. Ungurii din Cluj se supun pe loc armatei lui Mihai, o parte din
nobilii vinovati de moartea lui Novac reusind sa fuga la timp, iar
ceilalti devin lingusitori si se inghesuie sa jure credinta noului
stapan al Transilvaniei. Mihai oficiaza o comemorare solemna, urmata de o
pomana in amintirea
eroului sarb. Pe Bastionul
Croitorilor din Cluj, Mihai Viteazul arboreaza toate steagurile
castigate in lupta de Baba Novac. Vestea mortii sale ingrozitoare i-a
impresionat pana si pe turci,
sultanul Mehmet al III-lea
apreciind intr-o nota personala ca sfarsitul unui astfel de razboinic
trebuia sa fie pe campul de lupta, nu schingiuit de alti ghiauri lasi…
Pe teritoriul mosiei daruite fiilor sai de catre Mihai Viteazul, se
inalta astazi
cartierul craiovean Brazda lui Novac.
Batranul si legendele
“Baba Novac/ Sare Dunarea-n ciomag/ Dincolo la Calafat/ Unde zace un turc legat/ Si-altu-n tapa alinat”
Oamenii din trecut nu au uitat lupta si sacrificul haiducului
sarbo-valah pentru libertate. Baba Novac a intrat in legendele si inima
popoarelor crestine din Balcani si nordul Dunarii fiind, de altfel, unul
dintre putinii eroi despre care s-au scris balade si cantece inca de pe
vremea cand era in viata. Parca pentru a pecetlui prietenia istorica
si fratia de credinta care-i leaga pe sarbi de romani, in Serbia zilelor
noastre, Baba Novac este unul dintre cei mai slaviti eroi nationali
alaturi de
Milos Obilic, Marko Kraljevic, Lazar Hrebeljanovic si alti luptatori ai panteonului razboinic sarb. In baladele sarbesti, Baba Novac, numit
Starina Novac,
este deseori descris in compania fiului sau cel mare, Gruia. Deopotriva
in baladele sarbesti si romanesti este relatat episodul caderii in
prizonierat al lui
Gruia, cel care este intemnitat de
turci la Istanbul. Batranul Novac purcede spre eliberarea fiului sau pe
care reuseste sa-l faca scapat din inchisoarea orasului folosindu-se de
diverse viclesuguri. In timpul evadarii ei sunt surprinsi de gardienii
inchisorii si dupa o lupta scurta in chiar inima Imperiului Otoman, cei
doi Novaci, tata si fiu, reusesc sa fuga cu bine in Tara Romaneasca.
Figura eroica a haiducului a ajuns la asemenea dimensiuni in folclorul
romanesc incat se cunosc pana in prezent nu mai putin de 101
cantece vechi despre Novacesti!
Numarandu-se printre cele mai impresionate balade populare romanesti,
ciclul epico-narativ al Novacestilor a aparut ca un raspuns al valahilor
impotriva expansiunii puterii otomane si a asupririi aduse de acestia.
In unele cantece batranesti actiunile Novacestilor se petrec in Campia
Dunarii, Banat, Oltenia sau Tara Hategului. In aproape toate baladele
sarbesti despre Novac si fiul sau Gruia, acestia apar din nou alaturi de
Muntele Romanija ceea ce, conform l
ingvistului croat Petar Skok,
ar avea legatura cu numele etnic al megleno-romanilor si
istro-romanilor din Bosnia. In universul epic bulgar, Baba Novac nu
apare niciodata singur ci alaturi de alte personaje, cu precadere
haiduci nationali bulgari. Sub numele de
Stari Novac, Debel Novac si Hajdut Novac, batranul vultur al Balcanilor omoara orice turc iesit in cale si elibereaza sate intregi de tarani bulgari.
Eroii crestini din acesta parte a lumii au un statut apropiat sfintilor,
sfinti de care ii apropie jertfa lor muceniceasca pentru
credinta ortodoxa
alaturi de lupta impotriva paganilor turci. Indiferent de numele ce i
s-a atribuit, Baba Novac este patronul spiritual a generatii intregi de
haiduci balcanici care se vor naste in viitor pe aceste meleaguri,
precum si parintele cel mai indraznet si iubit al taranilor asupriti din
Balcani. Nu trebuie decat sa aruncam o privire asupra toponimiei
localitatilor din
Romania, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Bosnia-Hertegovina, Grecia
pentru a descoperi sute de orase si sate care-i poarta numele. Romanii
de odinioara l-au cinstit nu doar in balade si amintiri pe marele erou.
Multe asezari din tara noastra poarta numele haiducului, precum Baba
Novac din Satu Mare, comunele Baba din judetele Alba, respectiv
Maramures, Novac(Dolj), Novaci (Ilfov, Gorj), Novacesti (Alba, Prahova,
Satu-Mare), precum multe alte sate numite Novac si Novacesti risipite in
toata tara. In istoricul orasului Novaci din Judetul Gorj, este notat
faptul ca in aceste locuri a poposit o bucata de vreme, Baba Novac
impreuna cu 5 000 de haiduci sarbi, atunci cand a luptat sub
steagul Tarii Romanesti.
Intr-o lume care-si pierde in viteza valorile, cultura, istoria si
identitatea, eroul octogenar ramane inca printre noi pentru a ne aduce
aminte lectia uitata a vitejiei, a sacrificiului, a dragostei de tara si
credinta…
Marele
merit al lui Baba Novac este acela că l-a ajutat pe Mihai Viteazul să
facă PRIMA UNIRE POLITICĂ A TĂRII ROMÂNESTI CU ARDEALUL SI MOLDOVA,
ASTFEL REFĂCÂND DACIA MARE DIN TIMPUL LUI BUREBISTA.